PAMANTUL SI CERUL

Odata demult in timp și spațiu, traiau o Regină și un Rege care se iubeau și se respectau atât de mult încât erau un întreg. Singurul val de tristețe din viața lor era faptul că nu puteau avea copii. Într-o zi, un Vrăjitor malefic și puternic, care era îndrăgostit nebunește de Regină i-a spus că dacă îl va părăsi pe Rege, îi va împlini dorința de a deveni mamă. Regina a refuzat; i-a spus Vrăjitorului că nimic nu o poate face să se despartă de Regele ei. Vrăjitorul a fost atât de orbit de gelozie și furie, încât a aruncat o vraja asupra lor pentru a-i separa pentru totdeauna: a transformat-o pe Regina în Pământ și pe Rege în Univers.

Timpul a trecut, iar Regina Pământ și Regele Univers au încercat să găsească modalități de a rupe vraja, astfel încât să poată fi din nou împreună, dar nimic nu a funcționat. Așadar, au decis să găsească în schimb modalități sa se conecteze. Regele a creat Soarele astfel încât Regina să-i poată simți în continuare dragostea; norii și ploaia, astfel încât ea să poată primi sărutările lui, iar Luna și Stelele ca să-i umple nopțile de magie. La rândul său, Regina a creat Natura, care curgea cu ritmurile Soarelui și Lunii și reflecta frumusețea ei în toate formele sale: ape curgătoare, plante și ființe vii de toate formele, dimensiunile și culorile. Regina era fericită pentru că era mamă în sfârșit și toți copiii ei o iubeau și o respectau mult.

Apoi, într-o zi Regina a decis să creeze oameni, ca să facă si ei parte din expresia Naturii. Dar Vrăjitorul cel rău a aflat despre asta. Și, în timp ce Regina se odihnea într-o zi, el a ascuns o mică bucată de întuneric în interiorul oamenilor; atât de ascunsa încât nici măcar nu puteau să o vadă în ei înșiși, ci doar în alți oameni. Când s-au născut oamenii, ei au învățat încet cum să trăiască cu ajutorul fraților si surorilor lor din natură ca profesori. Totul a fost bine pentru o vreme până când întunericul din interiorul unora dintre oameni a început să crească. Oamenii s-au temut de întuneric și au început să se rănească unii pe alții. Apoi încet, ei au început să-și distrugă frații si surorile din natură. Inima Reginei era zdrobită văzându-i pe toți copiii ei suferind, așa că i-a cerut Regelui să-i ajute.

Stelele au auzit rugămintea Reginei și s-au oferit sa îi ajute pe frații lor pământeni. De acolo sus din cer, ele au observat ca întunericul provoca multa separare și ură. Dar stelele nu puteau înțelege ce inseamna să fi om, asa ca nu stiau cum i-ar putea ajuta. Regele le-a spus stelelor că vor trebui să se nască ca ființe de Pământ, fie umane ori naturale. Ele vor uita cine au fost și vor trăi multe vieți, astfel încât să poată înțelege întunericul și să învețe cum să-l transforme în lumină. El le-a asigurat că nu vor fi niciodată singure în călătoria lor și vor putea cere ajutorul și îndrumarea lui si a Reginei oricând.

Si astfel, unele dintre stele și-au început călătoria pe Pământ și au devenit oameni. Au trecut multe vieți până când au început să vadă prin voalul iluziei pe care întunericul îl arunca. Și-au dat seama că singura modalitate de a lupta cu acest întuneric este să învețe să iubească cu adevărat. Aceeași iubire pe care Regina și Regele au împărtășit-o, întrucât o bucată din ea a fost pusa în interiorul oamenilor înainte ca aceștia să se nască. Dar la fel ca și cu întunericul lor ascuns, oamenii nu erau conștienți nici de această iubire care se ascundea în interiorul lor.

Odată ce stelele umane au învatat să iubească cu adevarat, întunericul s-a micșorat din ce in ce mai mult si ele au inceput să-și amintească cine sânt. Si astfel, ele au început să-i învețe pe frații si surorile lor pământeni cum să facă si ei asta. Unii spun că atunci când toți oamenii vor învăța să iubească cu adevărat, blestemul Reginei și Regelui se va rupe în sfârșit și vor fi împreună din nou ca un întreg. Și atunci toată lumea va trăi pentru totdeauna în pace și dragoste…

OAMENII RANITI SINT CA SI TRANDAFIRII

A fost odată o fată cu părul verde lung. Ei ii plăcea să călătorească, uneori pe jos, alteori cu inima și mintea. În călătoriile ei magice, ea s-a conectat la înțelepciunea străveche, care a ajutat-o să se descopere. Această poveste este despre una din acele călătorii.

Fata cu părul verde nu putea să inteleagă “urâțenia” din oameni. Stia ca există și frumusețe in ei, a văzut-o de multe ori și asta îi dădea sperantă. Dar în general, ea vedea “urâțenia” și asta îi provoca durere si furie.

Era o zi innorată, dar frumoasă și fata s-a hotarit să meargă în parcul cu o gradină de trandafiri. Când a ajuns acolo, a văzut un trandafir roșu frumos si a inceput să îl miroasa. Iubea trandafirii și și-ar fi dorit can oamenii sa fie la fel de frumoși ca ei. De fiecare dată când inhala mirosul lor imbietor, simțea că lua putin din esența lor. Fata s-a asezat pe iarba lingă tufa de trandafiri, a inchis ochii si a inceput să asculte cântecul pasarilor.

– Bună! a auzit ea la un moment dat. Vocea era foarte blândă și prietenoasă. A deschis ochii, dar nu a putut vedea pe nimeni în jurul ei.
– Sunt aici în dreapta ta, a spus din nou vocea. Fata s-a uitat la dreapta ei, dar nu a putut vedea decât tufa de trandafiri. S-a ridicat și s-a uitat la trandafiri. Ea a văzut frumosul trandafirul roșu pe care l-a mirosit legănându-se deși vântul nu adia deloc afară.
– Bună, a spus trandafirul vesel. Ti-a plăcut parfumul meu?
– Bună, raspunse fata. Da, parfumul tău e minunat! Mi-ar plăcea ca noi oamenii să fim la fel de frumosi ca tine!
– Mulțumesc! Păi oamenii si trandafirii sint foarte asemănatori.
– Crezi?
– Pari surprinsă.
– Da, sunt, pentru că oamenii nu sunt intotdeauna frumosi. Ei pot fi urâți si atunci rănesc alte persoane.
– Si eu te pot răni daca mă iei în mina, în locul unde am spini, spuse trandafirul. Contează cum mă ții; la fel sint și oamenii.

– Gândeste-te la spinii mei de pe tulpină ca si cum ar fi durerea pe care ai experimentat-o in viata ta. De fiecare dată când cineva se apropie de durerea ta, spinii te protejează de posibilitatea de a fi rănită din nou. Imaginează-ti că inima ta e ascunsă intr-un loc similar cu centrul florii mele, sub petale. Daca inima ta e ranită, poate vrea să se vindece, să iubească și să aibă încredere în oameni din nou, dar simte că prețul de plătit este prea mare.

 – Foarte frumos, zise fata cu lacrimi în ochi. Nu m-am gândit niciodată la așa ceva până acum. Cum poate cineva vindeca o inima ranită?
– Cel mai bun mod de a vindeca o inimă ranită este de a o ține blând, ca și cum ar fi cel mai prețios cadou din lume; la fel cum m-ai ținut tu pe mine cind mi-ai mirosit parfumul, cu multă dragoste și respect. Inima ruptă va începe să se deschidă încet și se va vindeca în timp. Dar ca sa vindeci inima ranita a cuiva, mai întîi trebuie sa îți vindeci inima ta.
Fata avea lacrimi care îi coborau pe obraji. S-a gândit la toate timpurile din viața ei, când a fost un trandafir și a rănit oamenii pe care îi iubea cu spinii ei. Și-a amintit si dățile când a simțit că spinii altor oameni o răneau, dar nu s-a putut îndepărta de ei. Ea a înteles că în loc să se  concentreze pe spinii ei și să se vindece pe ea însăsi, s-a focusat pe spinii altora și a încercat să îi vindece pe ei.

–  Mulțumesc, trandafirule!

– Cu plăcere. Sper ca o sa vi sa ma vizitezi din nou.

Fata s-a apropiat de trandafir, și-a așezat ușor mâinile în jurul lui așa cum o făcuse înainte și l-a sărutat moale pe petalele sale. In momentul acela ea a simțit caldura soarelui pe fața ei. O frunză i-a căzut pe față și ea a deschis ochii. S-a uitat la trandafirul din dreapta ei și a zâmbit. Ea știa acum că urâțenia din oameni nu era ce credea ea și s-a decis să învețe cum să o transforme înapoi in frumusețe.


Pictura facuta de mine, Aug 2019

Notă: Această poveste nu se refera la relatiile abuzive, unde exista speranța că persoana care va abuzeaza se va schimba și nu vă va mai răni daca ii acceptati asa cum sint. Nu se vor schimba doar pentru că vrei tu sa se schimbe, indiferent cât de mult încerci, speri și poate chiar crezi ca e vina ta pentru ca ei sint asa; decizia de schimbare trebuie să inceapa de la ei. Învață să te iubești pe tine și să te pui pe primul loc; meriți să fi tratata cu dragoste și respect.