DANSIND CU DIAVOLUL

Poze: Andreea Fagetan

A fost odată o fată cu părul verde. Îi plăcea să călătorească, uneori pe jos și alteori cu inima și mintea. În călătoriile ei, s-a conectat la lumea ei interioară și cu ființele înțelepte care i-au împărtășit intelepciunea lor; asta a ajutat-o ​​să se descopere. Această poveste este despre una din acele călătorii.

Iubea muzica. Sunetul și ritmul aveau un efect magic asupra ei; ea simțea muzica cu fiecare celulă din corpul ei. Fata dansa în momentele în care nimeni nu se uita, iar în acele momente, se simțea conectata la ceva mai mare decât ea însăși.
În acea zi era o ceață blândă în aer și soarele se ascundea în spatele norilor. Fata mergea de-a lungul unui râu pierduta în gânduri; o senzație grea o înconjura. Deodată, ea auzi muzică în depărtare; cineva cânta la vioară. Fermecata de sunet, începu să meargă spre muzică de parcă ceva o trăgea acolo.

O femeie cânta la vioară. Era tânără, avea păr alb lung și ochi de culoarea alunei; frumusețea ei era angelica. Când a văzut-o pe fată i-a zâmbit, continuind sa cinte. Fata se opri să asculte, vrajita de muzică. Era ceva  familiar la acea femeie și melodia pe care o cânta.
– Ti-ar placea sa dansezi? spuse o voce blândă, care o scoase din vraja muzicii. Ea întoarse capul spre stânga și văzu un bărbat stând lângă ea. Era tânăr, avea păr negru ondulat și ochi albastrii care i-au străpuns sufletul. Frumusețea lui era la fel de angelică ca si femeia care cânta la vioară, dar exista la el și ceva magnetic. Fata a vrut să spună nu la început, dar și-a dat seama că vocea lui o liniștea. Era ceva destul de familiar și la el, așa că ea a spus da.
– Te cunosc? Pari atât de familiar, a spus fata.
– Da, mă cunoști foarte bine deja, a spus bărbatul zâmbind.

El o luă de mână și o trase ușor spre el. Au început să danseze destul de aproape, trupurile lor mișcându-se în același ritm fără efort. Dintr-o dată, fata a simțit un fior prin corpul ei și în acel moment, și-a dat seama cine era el.
– Acum stiu cine ești, a spus fata calm.
– Nu te mai temi de mine, te-ai schimbat mult, a spus el.
– Știu că nu vrei să imi faci rău, a spus fata și și-a aplecat capul pe umărul lui, continuând să danseze.
– Nu am vrut niciodată să iti fac rău. Nu sunt aici pentru a te distruge, sunt aici pentru a te face mai puternica. Nu te-am făcut niciodată să faci ceva ce nu voiai, doar ca nu ai fost destul de puternica pentru a spune nu. Eu fac parte din tine și ai avut nevoie de mine ca să crești, spuse el încet.

– Acum stiu asta. Învăț să te accept, dar nu este ușor uneori, spuse fata.
– Știu că nu este usor, dar eu sunt ceea ce te face umana, spuse el. Oamenii doresc doar lumina pentru că sufletul lor, esența lor este perfect și pur. Dacă ti-aș spune că oamenii sunt de fapt îngeri căzuți care au o experiență umană? Căzuți nu pentru că au făcut ceva greșit, ci pentru că au vrut sa vada cum e să fii om, cu tot cu întuneric. Conștientizarea și acceptarea acestui întuneric îi ajută pe oameni să crească și să devină ființe umane mai bune. La urma urmei, nu există lumină fără întuneric; sunt doar două fețe ale aceleiași monede.

Pictura: Andreea Fagetan, Iulie 2019


– Yin și yang…șopti fata.
– Exact, spuse el. Problema este că oamenilor le este greu să accepte faptul că au o latură întunecată; așa că o resping și o plasează pe ceva sau pe cineva în afara lor, deoarece asta ii face să se simtă mai bine, continua el.

– Ceva sau cineva de afară … vrei să spui ca tine? întrebă fata zâmbind.
– Da, ca și mine, spuse el. Dar și pe alte persoane care sunt mai conectate la această parte întunecată din cauza experiențelor lor dureroase de viață. Pentru oameni este prea mult să accepte că nu sunt numai buni, ei au și puterea de a ucide, de a minți, de a uri, de a înșela, de a manipula, de a judeca și de a distruge. Ambele părți sunt adânci în interiorul lor, deoarece fac parte din cine sunt ei. Este propria lor alegere dacă vor să folosească partea întunecată, a nimanui altcuiva; dar a accepta acest lucru ar însemna că ei sunt si malefici, și asta nu se aliniaza cu adevărata lor esență. De asemenea, ar însemna că trebuie să accepte responsabilitatea pentru acțiunile lor, continua el.
– Adevărat, am urât ideea de a fi rea. Am vrut să fiu perfecta ca un Inger, spuse fata.
– Dar esti ca un Inger, doar că esti și ca un Diavol în același timp, răspunse el râzând usor.
Fata se uită în ochii lui și zâmbi. – Știu asta acum. Iti mulțumesc că m-ai ajutat să devin mai puternică, șopti ea.

Pictura: Andreea Fagetan, Iulie 2019


El îi zâmbi înapoi și o sărută încet pe frunte. – Ești mai puternic decât crezi tu. Nu uita că nimeni nu te poate pune jos decât dacă tu îi lasi, spuse el. Muzica se opri în acel moment, iar el ii dadu drumul ușor taliei ei.

– Trebuie să mergem acum, dar voi fi aici dacă ai nevoie de mine, a spus el.
– Sa mergem? întrebă fata confuză.
El intoarse capul spre angelica femeie care cânta la vioară. Ea îi zâmbi înapoi, aproba din cap și isi indrepta privirea spre cer.
Fata cu părul verde isi ridica si ea privirea spre cer; soarele iesise de dupa nori și acum strălucea puternic. Ea închise ochii și lăsa soarele să-i mângâie ușor fața. Când ea deschis ochii, amândoi erau deja plecați.


În timp ce fata stătea acolo gândindu-se la cuvintele lui, două pene lungi, una albă și una neagră, pluteau prin aer și aterizara la picioarele ei; ea le ridică și zâmbi. Știa că mai are multe de învățat despre a fi om, dar acum se simțea mai pregătită să-și îmbrățișeze întunericul ei, nu doar lumina.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s